Satu Mare – Condamnati la o viata de caine

stea1Traim intr-o lume nebuna si NE-buna. Cei care ne-am nascut intr-o familie care ne-a asigurat iubire, crestere armonioasa si educatie, vrem mereu mai mult si mai mult, nu ne multumim cu ce am primit. Cei care s-au nascut si au crescut in conditii vitrege, in medii defavorizate, fara iubirea si suportul moral si educativ al parintilor sau cu prezenta lor insa fara o educatiei si o baza solida pentru cresterea si dezvoltarea personala, traiesc pur si simplu ca sa traiasca si ar da orice ca sa aiba si sfertul din ceea ce am primit noi, ceilalti. Noi, cei “noramali” ii criticam, ii judecam, ii condamnam sau, din cand in cand, ii ajutam pe ceilalti. “Ceilalti” ne privesc cu invidie, ne urasc de multe ori pentru ceea ce avem si suntem sau ne iubesc pentru ca le suntem alaturi. In acest amalgam de situatii, sentimente, trairi si refulari, un lucru este cert: exista multi oameni nefericiti care au ales o cale din lipsa unei educatii sau a unei indrumari si nu fac altceva decat sa perpetueze acest ciclu. De ce? Pentru ca nascandu-se, crescand si traind intr-un mediu “toxic” nu au cum sa fie altfel. Esti ceea ce traiesti, esti ceea ce vezi si gandesti. Pornind de la aceasta premiza, este inutil sa mai scuzam sau acuzam, este inutil sa mai judecam. Iar indiferenta sau pasivitatea nu ne asigura o dezvoltare, evolutie, ci doar stagnare sau involutie.

Am vizitat o familie de beneficiari ai Asociatiei STEA din categoria “ceilalti”. Traiesc intr-o casa cladita din cartoane, scanduri, cu o soba improvizata in interior, de 8 metri patrati, in apropierea Podului de Fier. In aceasta camaruta cu 2 paturi si un dulapior traiesc 7 suflete: mama (27 de ani), tata (29 de ani) si cei 5 copilasi cu varste cuprinse intre 6 luni si 11 ani. Povestea lor este una simpla: cei doi tineri s-au nascut si au crescut in comunitatile de rromi din satele natale, Livada respectiv Apa. Evident, nu au avut parte de educatie, sunt analfabeti si au fost din start condamnati la acest fel de viata. Traind in acele comunitati uitate de lume, nefiind incurajati sau consiliati de nimeni, nefiind indrumati spre o alta cale, alta decat ceea ce traiau, au crescut si au devenit adulti. Adulti care la randul lor au facut copii, asa cum se obisnuieste in comunitatile rrome, de la varsta frageda. Daca pentru noi, cei “normali” pare imposibil sa traiesti in asemenea conditii, pentru ei este ceva obisnuit. Asta nu inseamna insa ca nu isi doresc altceva, asta nu inseamna ca nu ingheata iarna la – 20 de grade, asta nu inseamna ca nu se sufoca vara la 40 de grade, asta nu inseamna ca nu ii dor dintii stricati, stomacul burdusit de mancare din gunoaie, asta nu inseamna ca nu sunt bolnavi din cauza lipsei apei potabile si a produselor de igiena etc. Dar supravietuiesc si isi cresc copiii cu dragoste insa o fac in modul in care au fost crescuti si ei caci doar asa stiu s-o faca.stea2

Vizita la aceasta familie a durat 40 de minute. Timp in care ii priveam, ii ascultam, ii intrebam… Fiind vreme buna, 3 dintre copii dormeau afara, pe o saltea din vecinatatea colibei. Bebelusul de numai 6 luni statea la mama lui in brate si se bucura de mangaierile si saruturile acesteia. Fetita cea mare, de 11 ani, statea in coliba si plangea. Fusese dojenita de mama caci gresise cu ceva. Vorbim de locuinte sociale. Din pacate, toate conditiile impuse de lege nu sunt indeplinite de aceste suflete. Nu sunt casatoriti, iar acesta este un dezavantaj. “Cum sa ma duc la starea civila murdara si imbracata in zdrente. Mi-e rusine”, ne spune tanara. Fiind de la tara, din nou se lovesc de un dezavantaj. Autoritatile nu vor sa incurajeze migratia lor iar cei care provin din alte localitati, nu beneficiaza de locuinta sociala. Un alt dezavantaj pentru care inca nu au reusit sa obtina un acoperis deasupra capului este faptul ca copiii nu merg la scoala. Tinand cont de situatia familiei, conditiile mizere in care traiesc, acest lucru este aproape imposibil. Datorita Asociatiei STEA prin protocolul cu Directia pentru Evidenta Populatiei Satu Mare, tatal copiilor si-a facut actele (certificat de nastere, buletin), a fost dus la Medicina Muncii pentru cele necesare angajarii si inclusiv a fost dus la banca pentru deschiderea unui cont. De toate aceste formalitati s-a ocupat echipa Asociatiei STEA iar in prezent, de 2 saptamani, acesta lucreaza cu contract de munca. Salariul si alocatia copiilor le asigura hrana necesara unei familii cu 7 membri. Insa nu de putine ori au fost pusi in situatia de a manca din gunoaie.

Ceea ce aruncam noi, cei “normali” hraneste gurilor lor, “ceilalti”. Asadar, fara sa ne dam seama, suntem direct raspunzatori pentru supravietuirea lor. Asa cum suntem direct raspunzatori si pentru integrarea lor. Doar noi, comunitatea in care traiesc, putem sa-i ajutam. Iar Dumnezeu sa le dea zile sa duca crucea grea, aceea de a te naste intr-o comunitate diferita, discriminata pe vremuri, baricadata si ingradita tot de noi, societatea celor “normali”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CAPTCHA Image

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>